Timpul petrecut in tinutul minunilor…

Concurs! Castiga un jurnal handmade!

Concurs! Castiga un jurnal handmade!

Concurs! Castiga un jurnal handmade!

Un astfel de jurnal nu te poate face decat sa-ti deschizi sufletul in fata lui. Cred ca nu exista literatura mai autentica decat cea care apare in astfel de circumstante.

***

Viata merge mereu inainte cu bune si cu rele, nu se opreste, nu iarta, nu ia o pauza, nu tine cont de tine. Daca poti sa-i urmezi ritmul alert e bine, daca nu,  ramai in urma ei fara o sa o simti ca a trecut, fara sa crezi, fara sa stii si fara sa traiesti. Dar si daca alergi in ritmul ei se poate sa te pierzi, sa nu te mai poti opri si sa devii o simpla masinarie care alearga mereu. E greu sa mentii echilibrul, e greu sa tii calea de mijloc in orice, e greu sa scrii, e greu sa simti, e greu sa nu fii indiferent, e greu sa traiesti cu adevarat.

Pare ca toata lumea incepe sa fie sau sa para a fi o vorba goala, o forma fara fond, pare ca lumea e secatuita de profunzime si pare ca totul e o carcasa care ascunde vidul. E grav ce scriu aici. Poate ca o doar o parere gresita, poate ca doar 1% din lumea aceasta e secatuita de furmos si eu percep totul mult mai acut. Totusi, de cele mai multe ori am sentimentul ridicolului. Observ in jurul meu oameni preocupati doar de aparenta, oameni care nu mai vor sa gandeasca, sa se exprime, sa se bucure si sa bucure pe altii. Daca am ramane oameni am putea vibra la orice, la frumusete sau uratenie, la intuneric sau lumina. Daca suntem doar masti emitem doar vorbe goale. E usor sa spui ca nu esti mandru ca te-ai nascut unde te-ai nascut, e usor sa spui ca nu te poti baza decat pe tine, nici pe familie, nici pe Dumnezeu, nici pe cei dragi. E usor doar daca porti masca unui OM si nu esti cu adevarat UN OM.

Traiesc in trecut. Cateodata. Anul acesta cel putin, ca niciodata, am inceput prin a retrai clipe esentiale din anul ce tocmai s-a incheiat. Probabil ca din prea multa dragoste pentru ce mi s-a intamplat anul trecut, probabil ca din prea multa intensitate a trairilor acolo in lumea aceea in care fiecare secunda e un termen limita. Probabil ca toata viata imi voi aminti anul acela, jumatatea aceea de an in care am trait altfel. Poate ca a fost doar o proba, poate ca a fost doar un alt ocol, cum spunea cineva drag, spre drumul cu adevarat datator de implinire. Cine stie?

De ce sa fim ipocriti si sa credem ca viata trebuie traita fara implicare? De ce sa parem stanci daca nu suntem? Niciodata n-am inteles asta si intotdeauna m-am simtit intrusa in lumea celor care ma inconjoara. De ce doar eu sa fiu trista mereu? De ce doar eu sa simt nevoia foii albe de hartie si in cautare de frumos? De ce sa fiu privita ca o ciudata intr-o lume care incepe sa-si rastoarne progresiv valorile, adevaratele valori? De ce sa-nu ti fie permis sa iubesti viata, sa te bucuri de o raza de soare, de un zambet, de un nor alb, de o adiere, de un strop de ploaie?

De ce sa fim sclavii banului, ai materialului si ai mizeriei cotidiene? De ce trebuie sa purtam masti? De ce nu putem fi oameni si atat? Pentru ca, poate,  suntem diformi si nu ne-am suporta altfel, pentru ca poate nu am ramas chipul si asemanarea lui Dumnezeu, pentru ca poate am fost prea liberi sa traim frumos si nu am facut-o.

Ganduri cu nod in gat, ganduri cu lacrimi in coltul ochilor, ganduri de om. Nimic special in toata aceasta insiruire de fapte sau intrebari, decat poate faptul ca nu ma pot adapta celor care traiesc ca sa traiasca. Probabil ca oricat as as scrie nu as schimba nimic. Oamenii vor ramane aceiasi in jurul meu, la fel de diversi, la fel de contradictorii.

Am pornit de nicaieri si am ajuns aproape nicaieri. Asa sunt gandurile mele, labirintice. Ma pierd in unul, dau de altul si uite-asa hoinaresc printr-un labirint de cuvinte si stari. Dar cu siguranta, macar labirintul asta e special si-mi face placere. Poate ca si hoinareala asta are un rost daca o faci cu sufletul. Poate ca timpul petrecut in tinutul minunilor … merita. Cine stie?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s