proiecte…IV

Conceptul operational de imagine artistica in contextul literaturii ca document al imaginarului

I. Definitie:

Imaginea reprezinta reflectarea unui obiect in constiinta sub forma unei senzatii, perceptii sau reprezentari.( Vasile Breban, Dictionar explicativ al limbii romane contemporane, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980).

Imaginea artistica este un tablou de viata, concret, produs al imaginatiei si avand valoare estetica. Ea reflecta substanta senzoriala a realitatii si ne emotioneaza. Daca stiintele cunosc realitatea prin notiuni abstracte, artele o cunosc si o oglindesc prin imagini. In imaginea artistica nu se pierde caracterul concret senzorial al fenomenelor si de aceea se adreseaza indeosebi sensibilitatii noastre, spre deosebire de notiunile stiintifice care se adreseaza ratiunii. Imaginile literare sunt imagini verbale, adica imagini exprimate prin cuvant, care are prin natura sa, elemente de expresivitate, prin care imaginea ne este transmisa, adresandu-se sensibilitatii si imaginatiei noastre, emotionandu-ne.( Gh. Ghita, C. Fierascu, Dictionar de terminologie poetica, Bucuresti, Editura Ion Creanga, 1974)

Imaginea artistica este un produs al imaginatiei artistice, unitate de baza a artei literare,reprezentand felul in care se reflecta realitatea in ochii unui artist. Imaginea artistica incearca sa recreeze prin cuvant caracterul senzorial al perceptiei, realizand pe langa vizualizarea a ceea ce exista in fantezia creatorului si transmiterea starii, a sentimentului, a atitudinii acestuia fata de aspectul prezentat. Desi cuvantul imagine trimite in primul rand la receptarea vizuala, imaginile pot fi realizate si adresandu-se altor simturi,precum auzului( imagini sonore sau auditive), mirosului(olfactive), gustului sau simtului tactil( sugestiile referitoare la temperatura, umezeala, moliciune, etc) ( Camelia Muresanu,Dictionar de termeni literari, Snagov, Editura Klim, 2005)

II.Etimologie:

Cuvantul imagine artistica provine din latinescul imago , imaginis- imagine, reflectare.

III.Exemple:

Cu ajutorul acestui concept operational imagine artistica, scriitorii contureaza universul imaginar al creatiei lor. Aceasta modalitate de exprimare a ideilor si sentimentelor este regasita in marea majoritate a operelor literare apartinand atat genului liric cat si genurilor epic si dramatic. Asadar prin multitudinea mijloacelor de expresie, numite generic imagini artistice, scriitorul poate sugera cu mai multa usurinta intelesul profund al creatiei sale.

Caracterul cel mai pregnant al imaginii se gaseste in poezia simbolista, care accentueaza legatura dintre perceptia senzoriala si senmificatia care o are aceasta, materializata prin simbol. Aceasta atentie acordata imaginii de catre simbolist poate fi argumentata si prin cultivarea sinesteziei, care reprezinta o referire concomitenta la mai multe simturi. Imaginea este vazuta in poezia moderna ca o cristalizare efectiva a unui aspect reprezentabil.

Referitor la poezia simbolista putem oferi un scurt exemplu din creatia lui George Bacovia . Sinestezia o intalnim in versul “ O picture parfumata cu vibrari de violet.” , dar si in poezia Plumb unde simbolul central metafora plumb fiind una sinestezica, pentru ca metalul respectiv are atat culoarea cenusiu inchis ce sugereaza apasarea, dar si greutatea sa este mare, chiar sonoritatea cuvantului este mai sumbra prin vocalele surde, sugerand o prabusire deci lipsa de speranta. Despre acest aspect simbolic chiar poetul sustine ca “ plumbul da precipitat galben, galbenul este culoarea sufletului meu”.

Tot in genul liric intalnim imagini artistice folosite pentru schitarea unor lumi fantastice in alcaturirea carora intra elemente cu semnificatii ascunse. Un asemenea tip de text intalnim in poezia Luceafarul de Mihai Eminescu unde calatoria spre Demiurg a lui Hyperion cuprinde descrieri ce fac distinctia neta intre lumea muritorilor si cea vesnica in care traieste Luceafarul:

Porni Luceafarul. Cresteau

In cer a lui aripe,

Si cai de mii de ani treceau

In tot atatea clipe.

Un cer de stele dedesupt ,

Deasupra-i cer de stele-

Parea un fulger neintrerupt

Ratacitor prin ele.

Si din a chaosului vai,

Jur imprejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea dentai,

Cum izvorau lumine;

Caci unde ajunge, nu-I hotar

Nici ochi spre a cunoaste

Ci vremea-ncearca in zadar

Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e

O sete care-l soarbe

E un adanc asemene

Uitarii celei oarbe.”

(Mihai Eminescu, Luceafarul)

In genul epic exista de asemenea imagini artistice care creeaza lumi fantastice. Un exemplu important este si nuvela Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu, in care fantasticul se confunda uneori cu realul insa descrierea lumii imaginare este bazata pe mijloace artistice de o frumusete si expresivitate aparte:

“ Inzestrat cu o inchipuire urieseasca, el a pus doi sori si trei luni in albastra adancime a cerului si dintr-un sir de munti au zidit domenicul sau palat. Colonade, stanci sure, stresine, un codru antic ce vine in nouri. Scari inalte coborau printre coaste prabusite, printre bucati de padure, ponorate in fundul rapelor pana intr-o vale intinsa taiata de un fluviu maret, care parea a- si purta insulele sale ca pe niste corabii acoperite de dumbravi. Oglinzile lucii ale valurilor lui rasfrang in adanc icoanele stelelor, incat, uitandu-te in el, pari a te uita in cer.”( Mihai Eminescu, Sarmanul Dionis)

De asemenea in acceasi nuvela dar si in alte opera literare se pune problema relativitatii timpului si spatiului:

“ In fapta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp nici spatiu. Ele sunt numai in sufletul nostru. Trecut si viitor e-n sufletul meu, ca padurea intr-un sambure de ghinda si infinitul asemene ca reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua.”( Mihai Eminescu, Sarmanul Dionis)

Imaginile artistice ca simboluri sunt folosite in numar mare atat in nuvela fantastica La tiganci de Mircea Eliade , cat si in basmul Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga cu scopul de a sublinia mai ingrosat ideea initierii in trecerea catre moarte, respectiv initierea in trecerea spre o alta etapa a vietii maturitatea. Aici apar o serie de metafore cu valoare simbolica ce ne ajuta sa descifram semnificatiile textului cum ar fi in cazul nuvelei La tiganci caldura, nucul, baba, cifra trei, cele trei fete, regina noptii, biserica, labirintul, multitudinea obiectelor pe care la intalneste in acest labirint, iar in cazul basmului Povestea lui Harap Alb podul, ursul, calul, gradina, baba, drumul,albina, apa vie, apa moarta, aripa, calatoria, cerbul, fantana, furnica, padurea, cifra sapte, sase, turturica.

IV. Concluzie:

Latura senzoriala a imaginilor descrise de un scriitor in opera sa, ne face sa simtim aievea tabloul viu si concret pe care l-a plasmuit cu imaginatia sa, plecand de la aspectele realitatii.

Imaginile ne apar tot atat de vii ca si realitatea insasi, sunt o noua realitate, dar o realitate artisitca.

Asadar, rolul deosebit pe care il au imaginile artistice in crearea literaturii imaginarului este reliefat de ponderea impresionanta a acestora in orice tip de creatie literara . Prin intermediul imaginilor artistice scriitorul reuseste sa sugereze de cele mai multe ori intelesul profund al ideilor sale. In concluzie literatura imaginarului este alcatuita din totalitatea imaginilor artistice pe care autorul le foloseste pentru a crea diferite lumi fantastice, diferite moduri in care realitatea se reflecta in propria sa constiinta.

V. Bibliografie:

Gh. Ghita, C. Fierascu, Dictionar de terminologie poetica, Bucuresti, Editura Ion Creanga., 1974.

Camelia Muresanu, Dictionar de termeni literari, Snagov, Editura Klim, 2005

Vasile Breban, Dictionar explicativ al limbii romane contemporane, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1980

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s