“«Sunt venit în Italia de aproximativ un an, sunt colaborator cultural al Asociaţiei “Come Una Marea” din Palermo şi “Ciprian Porumbescu” şi am reuşit să fac un Cerc de Arte Plastice la şcoala Medie Benedetto D”Aquisto, unde am şi atelierul. Acolo, alături de nişte copii minunaţi, de conducerea şcolii şi a asociaţiei care mereu mi-au fost alături dezvoltăm diferite proiecte», spune Alin.
Când a venit în septembrie 2010 în Palermo, a lăsat aproape totul în urmă: atelierul din Iaşi, clienţii pe care şi-i făcuse timp de trei ani. «Am venit cu gândul de a face tot ceea ce am făcut în ţară. Şi aici am avut mereu parte de oameni buni, oameni care vroiau să mă ajute şi au crezut în potenţialul meu şi în stilul pe care îl adopt în pictură. La început eram stresat, poate chiar agitat, deoarece mă gândeam mult la România, la ce am lăsat acolo şi nu ştiam ce se va întâmpla cu mine aici şi care va fi cursul vieţii. Într-un timp scurt am început să am diverse inspiraţii, gânduri şi o poftă nebună de a picta. M-am regăsit ca artist plastic şi sunt convins că voi reuşi să expun în diferite galerii, oraşe şi ţări.»
Pictura pe care o face Alin este o pictură particulară pe sticlă şi lemn, o pictură pe care el o încadrează în stilul Expresionism Abstract şi Simbolism modern.
«Am expus în două galerii din Palermo unde picturile mele au fost vândute foarte repede, apoi mi s-a organizat o expozitie la o casă privată din Adaora Palermo, unde au fost apreciate şi cumpărate. De pe data de 8 pe 16 iulie am avut o expoziţie personală în cadrul Concursului Internaţional de tenis feminin Snai Open Palermo.»
Pentru viitorul apropiat are ca proiecte participarea la Salonul artiştilor români de pretutindeni din Roma de pe 9 august, o expoziţie personală în octombrie la Palermo, în noiembrie la Milano, iar pentru martie anul viitor aşteaptă invitaţia unei galerii din Georgia, Atlanta.
“Ouroboros”
«Lucrările pe care le fac sunt lucrate din suflet, lucrări inspirate din muzică, poezie, univers, abstract, simboluri, cotidian», spune artistul, care ne descrie lucrarea “Ouroboros”
«Este o lucrare simbolistică modernă, pe lemn, 100x100cm. Inspiraţia pentru această lucrare e din documentare, din universul ce mă fascinează mereu; fiind un simbol conceput prin 1600 a.C. .regăsim şi spirala în această lucrare care reprezintă evoluţia; forma spiralei este cea mai complexă din univers. ”Ouroboros” reprezintă auto-reflexivitatea, re- creare de sine, eterna întoarcere, şi alte lucruri percepute ca cicluri care încep din nou de îndată ce pier. {arpele muşcându-şi coada (devorarea) acest lucru simbolizeaza Natura ciclică a Universului: crearea în afara a unei distrugeri continue şi a unei naşteri continue,Viaţă din Moarte.» Alin Agape ar vrea ca publicul să-l înţeleagă: «Sunt în căutarea unui critic, a unei persoane juste care mă poate înţelege, care îmi poate înţelege arta şi o poate explica publicului, eu nefiind un artist “în cuvinte”.»
Despre artă
«Cred că o opera de artă trebuie să transmită ceva, trebuie să bucure inima celui care o alege să o vadă zilnic, să-şi decoreze interiorul. Orice e făcut din inimă transmite mesaj, bucurii şi satisfacţie vizuală. Am căutat mereu ca abstractul din operele mele să nu fie un abstract greu de înţeles, un abstract exagerat şi fără mesaj. O pictură trebuie să fie ca o poezie, ca un cântec ce-ţi alintă inima, îţi schimbă starea şi te poate sensibiliza. Arta contemporană ne permite diferite realizări, concepţii, nu mai există un academism, e libertate în exprimare!
Pentru mine mereu vor exista unele reguli care trebuie respectate, există o geometrie în artă, o regulă a culorii. Aici se face diferenţa între cei ce au studiat Artele Frumoase şi restul artiştilor fără studii. Nu am nici o problemă cu cei care adoptă diferite concepţii şi manifestări noi. Fiecare ne avem locul şi ne respectam creativitatea indiferent de cum este exprimată ea! Mă bucur atunci când lucrarea mea este apreciată de un cunoscător, când este prezentată şi discutată de diverşi oameni care au asupra lor numai cuvinte de laudă şi încurajare, dar mă bucur la fel de mult când este apreciată şi de un necunoscător, de un simplu privitor. Mesajul meu ajunge între ei!
Mereu unde am expus am vândut. Auzeam oamenii cum îşi doreau să aibă lucrările mele, cum le priveau cu răbdare, le explorau privindu-le şi de multe ori sunt înţelese.»
Alin s-a înscris acum la un curs de restaurare, care să-i fie recunoscut de statul italian, el fiind atestat ca restaurator pe diploma de bacalaureat. «Mă voi axa mult pe acest domeniu deoarece sunt foarte multe lucrări, îmi place să dau din nou viaţă unui mobilier sau unui perete ce stă să dispară, să intre în paragină. La toamnă îmi voi lua atestatul după un examen apoi voi începe un serviciu care să-mi fie asemănator artei mele.»
Pentru moment, spune Alin, îi este destul de greu să trăiască doar din vânzarea tablourilor: «Fac diferite sacrificii, am oameni înţelegători lângă mine, familia şi prietena care mă susţin şi mă ajută. Nu îmi pot permite un serviciu deoarece nu aş mai avea timp să pictez şi nu aş vrea să-mi neglijez talentul şi dorinţa de creativitate pentru câteva sute de euro pe lună. Orice zi petrecută în atelier e un pas înainte şi o dezvoltare profesională în plus.»”
Crina Suceveanu in Gazeta Romaneasca
elenaraicu
